Seria Harry Potter | Recenzie

Acum un an am început să citesc primul volum din serie, recomandat de o prietenă. Eram la început cu lectura, atunci abia am descoperit că-mi place să citesc. Am citit cinci volume unul după altul, apoi am luat o pauză până prin februarie când am pus mâna pe volumul 6, iar acum am terminat ultimul, cel de-al șaptelea. N-am mai avut răbdare să apară noua ediție de la Arthur, citind-o pe cea veche de la Egmont.

Pentru toată lumea seria Harry Potter înseamnă ceva ”foarte fain”, dar pentru mine e altceva. Am încercat să văd ce se ascunde în spatele a câtorva mii de pagini scrise în ani de zile, să văd ce a vrut Rowling să transmită prin cărțile sale.

Pentru început, ceea ce face ca această serie să fie îndrăgită de toți copii este fluiditatea și ușurința stilului autoarei. Cu cât înaintezi în serie, cu atât stilul devine mai complex. Se simte o evoluție majoră dintre primul volum și ultimul.

Deși seria este destinată copiilor, se pot delecta cu ea și adulții, de asemenea. Unora li se va părea că seria e strict destinată copiilor, dar nu e așa. Mă bucură faptul că adulții mai dau în mintea copiilor, regăsind o frumoasă poveste de prietenie în mediul școlar, așa cum au trăit și ei pe vremea lor, făcând o grămadă de „prostii” la școală, unde lipseau toate obiectele vrăjitorești, evident.

Cel mai important lucru care face seria aceasta să fie specială este prietenia dintre Ron, Hermione și Harry. Aceștia dau dovadă de solidaritate, ajutându-se mereu la nevoie și complotând împreună la salvarea lumii împotriva lui Cap-de-mort. Complexitatea personajelor și a acțiunii fac ca lectura să fie antrenantă, îndrăgostindu-te de personaje, mai ales de familia Weasly care mi se pare cea mai mișto familie din câte există, din toate romanele citite.

Volumul șapte fiindu-mi ce mai proaspăt în minte, am să vă spun ceea ce m-a deranjat la acesta. Primele două sute de pagini mi s-au părut puțin rase de păr, autoarea putând să mai scurteze din acestea. Asta am simțit eu, nu m-au plictisit momentele acelea dar se ajunge destul de greu la bătălia dintre cele două personaje din carte. N-am să spun despre cine e vorba, nu vreau să dau spoilere, dar cei care ați citit seria integral veți știi cu siguranță despre ce vorbesc.

Dacă ar fi să aleg un volum pe care să-l citesc la nesfârșit ar fi al patrulea pentru că Turnirul celor trei vrăjitori sau cum e numea, e un eveniment special la Hogwards, ce face ca romanul să fie special. Reuniunea celor 3 școli de vrăji, farmece și vrăjitorii este atât de fascinantă, cuprinzându-te într-un voal magic, fără să-ți mai dea drumul niciodată, rămânând uimit pe întreaga ta „carieră” de cititor.

Evident că pe Goodreads le-am dat punctaj maxim tuturor volumelor. Dacă ești copil și încă nu ești îndrăgostit de literatură, această serie te va lua în lumea mea, în lumea tuturor celor care iubesc cărțile, care își strâng banii de buzunar pentru a-și cumpăra cărți in loc să-și ia un corn după ce ies de la școală pentru că le e foame, mai bine rabdă, lăsând stomacul să chiorăie în voie pentru a se putea delecta cu un roman plin de magie, fie el fantasy sau nu.